ce fac adolescentii ca sa rezolve problemele

Mari sau mici,problemele apar la orice varsta si au o influenta majora asupra dezvoltarii noastre.
Indiferent de natura problemelor,modul in care reactionam la ele spune ceva despre personalitatea noastra si,in general,despre felul in care,de-a lungul vietii vom fii pregatiti sa facem fata diferitelor situatii neplacute sau neasteptate.
Cei mai multi dintre adolescenti sunt inca protejati in sanul unei familii,iar atunci cand apare o problema,au sau nu parte de suportul membrilor familiei.Modul in care parintii reactioneaza,alaturi de adolescent,intr-o situatie de criza ii ajuta pe acestia sa inteleaga ce anume pot rezolva singuri,cand pot sau trebuie sa ceara ajutorul si cand trebuie sa accepte ca au nevoie de sfatul cuiva din jur.In functie de modul in care s-au format aceste reguli,se disting mai multe tipuri de caractere.Diferenta dintre ele consta in modul in care aleg sa reactioneze intr-o situatie stresanta.
HIPERPROTEJATII
Sunt copii crescuti in familii in care mama sau tata isi doresc sa fie parinti perfecti,considerand ca asta insemna sa faca ei totul pentru copilul lor,inclusiv lucrurile pe care le-ar putea face copilul singur...
Copilul hiperprotejat este obisnuit ca altcineva sa stranga masa dupa el,sa ii adune hainele murdare din camera,astfel incat el sa le gaseasca curate,calcate si gata asezate in dulap.In acest fel,copilul invata sa traiasca intr-o lume in care are foarte multe drepturi si foarte putine responsabilitati si se poarta ca atare.Surprinzator,parintii nu inteleg de ce eacest copil nu este responsabil,mai ales ca "ei fac totul pentru el",cand,de fapt,tocmai acest lucru este cheia conflictului.Atunci cand apare o problema,acest copil se va retrage din rezolvarea ei,chiar daca e responsabilitatea lui sau chiar daca el e cel care a provocat problema,,asteptand ca o alta persoana sa se ocupe de rezolvarea lucrurilor.
De-a lungul vietii,hiperprotejatul va fii deseori dezamagit,din cauza ca nu va stii sa rezolve problemele,se va impiedica in situatii marunte si isi va pierde usor increderea si respectul celor din jur.Atunci cand va aparea o problema,e posibil sa intre in panica,sa se sperie sau chiar sa se imbolnaveasca,pentru ca acesta e singurul lucru pe care stie sa-l faca atunci cand nu apare cineva care sa se ocupe de lucruri in locul sau.Incet-incet,va trebui sa invete singur cum sa se responsabilizeze si va regreta timpul pierdut,iar de multe ori isi va blama parintii,din cauza ca nu l-au lasat sa faca lucrurile la timpul potrivit.In final,protejandu-l de suferinte mici la varsta copilariei,parintii n-au facut altceva decat sa-l expuna la suferinte mai mari ca adult.
Daca te simti un copil hiperprotejat,nu lasa ca lucrurile sa mearga in aceasta directie,chiar daca iti e mai comod acum.Accepta de la parinti intreaga lor dragoste,lucrurile si suportul pe care ti-l dau,dar nu-i mai lasa sa faca si treburile pe care le poti face singur.Afirma-ti independenta-in acest fel,vei castiga si respectul lor,dar si pe al celor din jur si vei avea mai multa incredere in tine.
REBELII
Au de obicei parintii dictatoriali,care le spun ce sa faca si cum sa faca,considerand ca ei stiu cel mai binesi in consecinta trebuie sa ia toate deciziile pt copilul lor.Ca atare,copilul nu poate sa-si exprime personalitatea in niciun fel,decat sfidand regulile si facand altfel decat ei se asteapta de la el.numai ca atunci cand are o problema,rebelul va face acelasi lucru-fie nespunand nimic,fie creand probleme si mai mari.In aceste situatii parintii preiau si mai serios controlul,convinsi fiind ca,fara ei,copilul nu se descurca,ca nu e in stare de nimic si ca trebuie 'controlat' pentru a nu face prostii.Cu cat exercita mai mult control,cu atat copilul simte nevoia de mai multa libertate pentru a se putea exprima si,ca atare,va deveni si mai rebel.
Un alt caz tipic de adolescent rebel este in situatia in care exista un frate sau o sora minune,de care parintii sunt foarte incantati.Acel copil va fii laudat mereu si comparat cu celalalt copil,astfel incat acesta din urma se va descuraja,considerand ca niciodata nu va fii atat de bun incat sa primeasca laudele parintilor sai...si atunci devine un rebel.Iar daca nu poate fii cel mai bun,atunci cel putin poate incerca sa devina cel mai rau.
Copilul rebel are tot felul de probleme,tocmai ca din cauza ca treaba lui este sa sfideze regulile.
Daca te simti un copil rebel,incearca sa iti dai seama de ce te porti cum te porti si cui anume vrei sa-i atragi atentia prin comportamentul tau.Iar daca tot esti rebel,incearca macar sa fii un rebel pozitiv:care isi asuma consecintele faptelor sale,fara a fugii sau a le sfida,facand lucrurile cu respect fata de cei din jur,mai ales ca un astfel de rebel poate deveni un vizionar,adica un om care sfideaza lucrurile pentru a le imbunatati si a aduce o contributie in mediul din care face parte.Chiar daca ai momente in care nu te simti iubit de parintii tai,incearca sa discuti cu ei,deoarece aproape sigur parintii,de fapt,te iubesc,dar nu stiu cum s-o arate.Pur si simplu,cere-le mai mult timp,mai multa dragoste,mai multa atentie sau rabdare-lucrurile de care ai nevoie de la ei.

(to be continued...)